{"id":223,"date":"2016-03-28T19:41:05","date_gmt":"2016-03-28T18:41:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/?page_id=223"},"modified":"2016-04-03T07:45:31","modified_gmt":"2016-04-03T06:45:31","slug":"cornel-nistorescu-fotografii-stupide-un-punct-de-plecare","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/cornel-nistorescu-fotografii-stupide-un-punct-de-plecare\/","title":{"rendered":"Fotografii stupide - Un punct de plecare"},"content":{"rendered":"
\"Coperta<\/div>\n
\n\u00cen primele luni ale lui 1997, "Evenimentul zilei" se tip\u0103rea pe plumb. Fotografiile erau doar alb-negru. \u00cen afar\u0103 de bustul unor personalit\u0103\u0163i nu ap\u0103rea nimic, pentru c\u0103 tipografia nu putea reproduce. Zincurile ie\u015feau \u00eenecate \u00een cerneal\u0103 \u015fi mai toate personajele ar\u0103tau ca ni\u015fte urm\u0103ri\u0163i de poli\u0163ie. Atunci am f\u0103cut gre\u015feal\u0103 s\u0103 le cer fotoreporterilor o suit\u0103 de fotografii despre Bucure\u015fti \u00een a\u015fteptarea lui Jacques Chirac. Am primit c\u00e2teva. A fost prima dat\u0103 c\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2teva lacrimi. Erau dovad\u0103 indiscutabil\u0103 a nivelului de laba g\u00e2\u015ftii din arta fotografic\u0103 a ziarului. A dou\u0103 zi am renun\u0163at le servicile majorit\u0103\u0163ii fotoreporterilor din redac\u0163ie. <\/p>\n

A\u015fa a \u00eenceput reconstruc\u0163ia noii echipe. La pu\u0163in timp dup\u0103 venirea lui Mihai Vasile n-au mai r\u0103mas dec\u00e2t pere\u0163ii laboratorului foto \u015fi c\u00e2teva aparate demodate \u015fi dogite. Cei mai mul\u0163i dintre arti\u015ftii tineri au refuzat. Nu voiau s\u0103 vin\u0103 pentru c\u0103 ziarul nu cultivase imaginea \u015fi nu avea niciun cult pentru ea. Nu aveam scule. Nu aveam bani. Nu exista un respect pentru imagine. Tot ce dep\u0103\u015fea nivelul unui timbru era socotit ca spa\u0163iu tipografic pierdut. <\/p>\n

Reconstruc\u0163ia imaginii \u015fi a echipei de fotoreporteri de la "Evenimentul zilei" a durat aproape patru ani. A \u00eenceput cu Mihai Vasile. Au mai venit \u015fi au plecat oameni. Cu timpul au venit \u015fi Daniel Mih\u0103ilescu, Radu Vioreanu, Andrei Cioc\u00e2rlan, apoi Petru\u0163 C\u0103linescu \u015fi Marius Neme\u015f. \u015ei ce p\u0103rea imposibil a \u00eenceput s\u0103 dea roade. C\u00e2te o fotografie de mare impact, c\u00e2te un fotoreportaj care paria \u015fi cu arta, c\u00e2te un subiect care a f\u0103cut ocolul presei. Au ap\u0103rut primele premii. Fotografia lunii, premii la concursuri, exclusivit\u0103\u0163i din zonele de conflict, plonjeuri \u00een lumi rom\u00e2ne\u015fti pe care nu le v\u0103zuse nimeni, portrete politice \u015foc, fotografii metafor\u0103 \u015fi fotografii document. <\/p>\n

La a dou\u0103 edi\u0163ie a Salonului "Fotomedia 2002", echipa de la "Evenimentul zilei" a dominat autoritar. Daniel Mih\u0103ilescu a fost declarat "Fotograful anului", iar alte dou\u0103 premii au revenit lui Marius Neme\u015f \u015fi Petru\u0163 C\u0103linescu. Era semnul distinct de confirmare pentru o echip\u0103 f\u0103r\u0103 egal. Poate c\u0103 succesul ei \u00eenseamn\u0103 \u015fi relansarea fotografiei publicat\u0103 \u00een ziare, at\u00e2ta vreme ignorat\u0103 sau chinuit\u0103 de subiect, dimensiune \u015fi perspectiv\u0103 artistic\u0103. <\/p>\n

Nu \u015ftiu c\u00e2te ziare sunt \u00een situa\u0163ia de a z\u0103bovi multe ore p\u00e2n\u0103 s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre dou\u0103 fotografii excelente. Nu \u015ftiu c\u00e2te redac\u0163ii fac eforturi pentru a \u0163ine \u00een fr\u00e2u fotoreporteri fascina\u0163i de zone de r\u0103zboi, de conflicte sau de alte locuri periculoase. Nu \u015ftiu c\u00e2te redac\u0163ii se bucur\u0103 de o competi\u0163ie at\u00e2t de nebun\u0103 cum este cea din s\u00e2nul echipei "Evenimentul zilei". \u015ei, \u00een acela\u015fi timp, de un grup de prieteni at\u00e2t de genero\u015fi. E semnul distinct al rena\u015fterii imaginii de ziar \u015fi semnalul ce anun\u0163\u0103 na\u015fterea unei genera\u0163ii de arti\u015fti ai teleobiectivului.<\/p><\/div>\n

Cornel NISTORESCU<\/em><\/p>\n

Anul publica\u0163iei : 2001.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen primele luni ale lui 1997, "Evenimentul zilei" se tip\u0103rea pe plumb. Fotografiile erau doar alb-negru. \u00cen afar\u0103 de bustul unor personalit\u0103\u0163i nu ap\u0103rea nimic, pentru c\u0103 tipografia nu putea reproduce. Zincurile ie\u015feau \u00eenecate \u00een cerneal\u0103 \u015fi mai toate personajele ar\u0103tau ca ni\u015fte urm\u0103ri\u0163i de poli\u0163ie. Atunci am f\u0103cut gre\u015feal\u0103 s\u0103 le cer fotoreporterilor o suit\u0103 de fotografii despre Bucure\u015fti \u00een a\u015fteptarea lui Jacques Chirac. Am primit c\u00e2teva. A fost prima dat\u0103 c\u00e2nd am sc\u0103pat c\u00e2teva lacrimi. Erau dovad\u0103 indiscutabil\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/223"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=223"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/223\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":476,"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/223\/revisions\/476"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.mihaivasile.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}